Digestia la Animale PDF

# Digestia la animale ## Definiție Digestia reprezintă totalitatea transformărilor fizice (dizolvare), chimice (hidroliză, cu ajutorul enzimelor), mecanice (mărunțire), pe care le suportă **nutrimentele**. ## Tipuri de digestie Digestia este de 2 tipuri: 1. **Digestie intracelulară**: - Înt...

# Digestia la animale ## Definiție Digestia reprezintă totalitatea transformărilor fizice (dizolvare), chimice (hidroliză, cu ajutorul enzimelor), mecanice (mărunțire), pe care le suportă **nutrimentele**. ## Tipuri de digestie Digestia este de 2 tipuri: 1. **Digestie intracelulară**: - Întâlnită la protiste, dar și la celule umane, de ex: leucocite (celule ale sistemului imunitar). - Se realizează prin **fagocitoză** (înglobare de particule solide) și **pinocitoză** (înglobare de particule lichide). - **Fagocitoza** este procesul de înglobare a particulelor solide de către o celulă. - **Pinocitoza** este procesul de înglobare a particulelor lichide de către o celulă. 2. **Digestie extracelulară**: - Se realizează în interiorul **tubului digestiv**, cu ajutorul **glandelor anexe**. - **Tubul digestiv** cuprinde: - Cavitatea bucală: - Cavitatea bucală - Faringe - Esofag - Stomac - Intestinul subțire: - Intestinul subțire - Intestinul gros - Anus ## Cavitatea bucală ### Structură - **Cavitatea bucală**: sediul de recepție a hranei. - **Bolul alimentar**: se formează cu ajutorul dinților și salivei, și limbei. - **Dinții**: sunt organe dure, diferențiați în: - **Incizivi**: dinți dezvoltați la rozătoare, cu creștere continuă (ex: castori). Rol: taie hrana. - **Canini**: dinți dezvoltați la carnivore, trec unul pe lângă altul, servind la sfâșierea hranei. Rol: rețin hrana. - **Molari și premolar**: mărunțesc hrana, având diferite adaptări: - Zimți: la erbivore (funcționează prin pilire). - Crește înalte: la carnivore, sfarmă alimente dure. - Relief rotunjit: la omnivore, pentru a sfărâma alimente moi. - **Limba**: organ senzorial, deoarece pe suprafața sa există numeroși **muguri gustativi**, grupați în **papile gustative**. - Rol: în masticație, deglutiție (înghițire), vorbire. ### Digestie bucală - Are loc sub acțiunea salivei, secretată de cele 3 perechi de **glande salivare mari**, dar și de numeroase **glande mici**. - **Saliva** conține: - **H2O 99.5%** - **S. uscată 0.5%** - **Anorganice**: Cl, Na, K, Ca, HCO3 - **Organice**: - **Mucina**. - **Lizozimal**. - **Amilaza salivară**. Hidrolizează amidonul preparat, până la stadiul de **maltoză**. ## Faringele - Este segmentul comun sistemului digestiv și sistemului respirator. - Alcătuit din 3 componente: - **Nasofaringe**. - **Oro (buco) faringe**. - **Laringofaringe**. - Peretele faringelui prezintă **muşchi striați**, dispuși în 2 paturi: - **Circulare**: se mai numesc și constrictori. - **Longitudinale**: fibre dispuse vertical, se mai numesc și ridicatori. ## Esofagul - Este un **tub** flexibil, cu o lungime de aproximativ 25 cm. - Prezintă **muşchi striați** (contracție voluntară) în prima treime și **muşchi netezi** în ultima treime. - Comunică cu **stomacul**, prin **orificiul cardia**, prevăzut cu **sfinterul cardia**. ## Stomacul - Loc subdiafragmatic, în partea stângă. - Este porțiunea cea mai dilatată a **tubului digestiv**. - Dimensiuni: - Foarte mare la **mamifere erbivore**. - Voluminos la **mamifere carnivore**. - Mic la **omnivore**. - La **exlicorele rumegătoare**, stomacul este **tetracameral**, alcătuit din: - **Jerbar (burduf)**: ajunge hrana mestecată, există bacterii ce descompun celuloza. - **Cur**: locul unde ajunge iarba procesată de bacterii, unde se formează cocolosul. - **Foisul**: ajunge hrana mestecată, și amestecată cu saliva. - **Cheagul**: digestia propriu-zisă (există enzime digestive), hrana este regurcitată. - La **celelalte mamifere**, stomacul este **unicameral**. - Comunică cu **esofagul**, prin **orificiul cardia**, prevăzut cu **sfinterul cardia**. - Comunică cu **duodenul**, prin **orificiul pilor**, prevăzut cu **sfinterul pilor**. - Prezintă **2 curburi**: - **Curbura mare**: dispusă lateral. - **Curbura mică**: dispusă medial. - Peretele stomacului prezintă **4 tunici**: - **Tunica externă (adventicea = seroasă)**. - **Tunica musculară**: dispusă în 3 paturi: - **Mușchi longitudinali**. - **Mușchi circulari**. - **Mușchi oblici**. - **Submucoasa (text conjunctiv lax)**. - **Mucoasa**: căptușește stomacul la interior. ## Digestia gastrică - Are loc sub acțiunea **sucului gastric**, secretat de **glandele gastrice** din mucoasă. - **Compoziția sucului gastric**: - **H2O 99%**. - **S. uscată 1%**, dintre care: - **Minerale**: H+, pH= 1,5-2. - **S. organice**: - **Mucus gastric** de Hel. - **Enzime proteolitice**: **pepsina gastrică**, secretată sub forma inactivă de **pepsinogen**, și activată de H+, sau de **pepsina** anterior formată. - **Labfermentul**: secretat doar la sugari, coagulează laptele. - **Gelatinaza**: hidrolizează gelatina. - **Lipolitice**: hidrolizează lipidele emulsionate din lapte, frișcă, maioneză (**lipaza gastrică**). - **Proteine**: 20-30% - **Pepsină** -> **albumoze, peptone (oligo) peptide**. - **Labfermentul**: coagulează laptele, transformând **cazeinogenul** (solubil) în **paracazeinat de calciu** (insolubil). - **Lipaza gastrică**: descompune **lipidele emulsionate** până la stadiul de **acizi grași, glicerol** și **monogliceride**. **Lipaza gastrică** -> **acizi grași, glicerol, monogliceride**. - În urma digestiei gastrice, rezultă o pastă foarte acidă numită **chim gastric**, care ajunge în **duoden**, prin sub formă de fragmente de chim. ## Intestinul subțire - Are 3 componente: - **Duoden (25 cm)**: porțiunea fixă. - **Jejun (2,5 m)**: porțiune mobilă, ce prezintă numeroase **anse**. - **Ileon (3,5 m)**: - Deschiderea ileonului în **intestinul gros** este marcată de **valvula ileo-cecală**. - Lungimea **intestinului subțire** depinde de **matura hranei**. - **Foarte lungă** la **erbivore**, pentru o absorbție adecvata. (ex. 50 m la bou). - **Medius** la **omnivore** (ex. 20 m, porc). - **Scurt** la **carnivore**. - **Mucoasa intestinului subțire** prezintă adaptări la procesul de absorbție: - **Valvule convente**: - Pliuri circulare, ta interiorul **jejunului** și **ilionului**. - **Vilozități intestinale**: - Prelungiri în forma de **deget de mănușă**, cu înaltimi de 0,5-10 mm. - Au o **vascularizare bogată**: **arteriolă**. - **Vas limfatic central** (**chlifer = capilar**). - **Celule cu microvili**: - La polul apical. - În urma digestiei intestinale, rezultă o pastă **alcalina** numită **chil**. ## Digestia intestinală - Are loc sub acțiunea a 3 sucuri: - **Sucul biliar**: **ficat**. - **Sucul pancreatic**: **pancreas exocrin**. - **Sucul intestinal**: **glande salivare**. - **Mucus+ bicarbonati**: cu rol de protecție și de a neutraliza aciditatea chimului. ### Sucul biliar - **pH alcalin**, dat de **bicarbonați**. - **Gust amar**. - **Culoare verzui**. - **Compoziție**: - **H2O**. - **Bicarbonați**. - **Colesterol**. - **Lecitină**. - **Pigmenți**: - **Bilirubina și biliverdina**: produse de descompunere a hemoglobinei, ce dau culoare specifică urinei și materiilor fecale. - **Saruri biliare**: - **Rol**: - Emulsionarea grăsimilor. - Activarea lipazelor (pancreatice și intestinale). - Absorbția lipidelor (acizilor grași). - **Nu conține enzime**. ### Ficatul - Loc subdiafragmatic, în partea dreaptă. - **Morofologie**: - Format din **lobi** (drept și stâng). - **Lobii** formați din **segmente**. - **Segmentele** din **globuli**. - Produce în permanență **bila**, care este eliminată din **ficat**, prin **2 canale hepatice**: - **Drept**. - **Stâng**. - Ce se unesc, într-un **canal hepatic comun**, și apoi prin **canalul cistic**. - **Bila** este depozitată în **vezica biliară (colecist)**. - În timpul digestiei, prin contracția **colecistului**, **vezica** di elimină continutul în **duoden**, prin **canalul coledoc**. - **Orificiul** de deschidere a **canalului coledoc** în **duoden** se numeste **oddi**, și este prevăzut cu **sfinterul oddi** (sphincterul oddi). - **Bila hepatică**: - **Culoare galbena-verzuil**. - **Gust amar**. - **pH alcalin / bazic**. ### Sucul pancreatic - Este secretat de **pancreasul exocrin** (99%), organizat în **acini pancreatici**. - **Sucul pancreatic** se varsă în **duoden**, prin **2 canale**: - **C. Principal (Whirson)**: se deschide împreună cu **canalul coledoc**, la nivelul **orificiului oddi**. - **C. Secundar (Santorini)**: se deschide **superior**. - **Compoziție**: - **H2O**. - **Bicarbonați**. - **Enzime**. - **Mucus**. - **Enzime**: - **Proteolitice**: - **Tripsină**. - **Chemotripsină**. - **Carboxipeptidază**. - **Colagenază**. - **Elastază**. - **Glicolitice** = **amilolitice**, **amidonul** -> **maltoză** - **Lipolitice** = **lipaza pancreatică**, ce descompune **lipidele emulsionate**, de sarurile biliare, până la stadiul de **acizi grași** și **glicerol**. ### Enzime proteolitice - **Tripsină, chemotripsină**: - **Sunt secretate** în formă inactivă de **tripsino gen** și **chemotripsinogen**. - **Tripsino genul** este activat de către **enterochinază** sau de **tripsina** anterior formată. - **Chemotripsino genul** este transformat în **enzima activă**, tot de către **tripsina** anterior formată. - **Tripsina** și **chemotripsina** hidrolizează proteine meatacats de **pepsină**, sau produși de scindare ai **pepsinței** și hidrolizează până la **di, tetrapteptinę**. ### Enzime glicolitice - **Amilaza pancreatică**: - **Amidonul** (polizaharid) -> **maltoză** (dizaharid). - **Lipaza pancreatică**: - **Lipide** -> **acizi grași + glicerol**.