Utilizatori Instrumentali în e-Learning

Introducere în Psihologia Educației - Curs 1

• Psihologia educației este o disciplină ştiinţifică distinctă în cadrul psihologiei.
• Ea cuprinde, pe de o parte, concepte şi metode de studiu specifice psihologiei, şi, pe de altă parte, concepte şi metode educaţiei.
• Ea este o ştiinţă complexă care studiază problemele curente ale educaţiei.
• Psihologia educației se bazează pe psihologia generală, psihologia învățării și a dezvoltării, ştiinţele educaţiei şi pe psihologia socială.
• Scopul psihologiei educației este de a oferi cunoştinţe aplicabile eficient în situaţii de predare și abilităţi de cercetare care să îmbunătăţească înţelegerea factorilor care influenţează învăţarea elevilor.
• Psihologia școlară este un domeniu aplicativ al psihologiei, având ca scop diagnosticul și satisfacerea nevoilor educaţionale, comportamentale şi de sănătate mintală ale copiilor.

Cuprins

• Statutul teoretic şi aplicativ al psihologiei educației
• Cercetarea în psihologia educației

Psihologia educației

• Este o disciplină ştiinţifică distinctă în cadrul psihologiei.
• Cuprinde un corp de cunoştinţe structurat prin întrepătrunderea conceptelor şi modelelor explicative din psihologia generală, psihologia învățării şi a dezvoltării, ştiinţele educaţiei şi psihologia socială.
• Psihologia educației are ca scop înţelegerea predării şi învăţării în mediile educaționale.
• Această ramură a psihologiei oferă cunoştinţe pentru utilizare eficientă în situații de predare, precum și abilități de cercetare.

Statutul teoretic și aplicativ al psihologiei educației

• Psihologia educațională folosește teorii și cercetări din psihologia generală.
• Psihologii educaționali recunosc importanța improvizației și spontaneității în predare.
• Predarea este, în parte, o artă, având nevoie de judecăți importante bazate pe aptitudinile și experiențele profesorilor.

Concepte utilizate în psihologia educației

• Sprinthall & Sprinthall (1969) au identificat două modalităţi de abordare a comportamentelor elevilor în procesul educaţional: • Comportamentul uman ca minge de biliard • Comportamentul uman ca vulcan

Cercetarea în psihologia educației

• Cercetarea descriptivă are ca scop observarea și înregistrarea comportamentelor.
• Este o metodă de a identifica informații despre comportamentele și atitudinile oamenilor.
• Observaţia este o metodă prin care se urmărește imparţialitatea, înregistrarea și clasificarea precisă a aspectelor observate și comunicarea lor eficient.
• Tipuri de observație: în laborator, naturală şi participativă.
• Modalităţi de înregistrare a observațiilor: scris, simboluri, reportofon, camere video, foi speciale de codificare şi oglinzi unidirecționale.

Interviuri și chestionare

• Psihologii educaționali folosesc interviuri și chestionare pentru a afla despre experiențele, credinţele și sentimentele copiilor şi profesorilor.

Teste standardizate

• Testele standardizate sunt importante pentru evaluarea aptitudinilor și competențelor elevilor.
• Aceste teste permit comparații la nivel național.

Studii de caz

• Sunt studii aprofundate asupra unui individ.
• Sunt utilizate atunci când circumstanţele unice nu pot fi repetate din motive practice sau etice.
• Trebuie să fim atenți la generalizări atunci când interpretăm studiile de caz.

Focus Grupuri

• Implică intervievarea un grup de persoane pentru a obține informaţii despre un anumit subiect sau problemă.
• Sunt formate din 5-9 persoane.
• Facilitați conversația prin întrebări dinchise.

Cercetarea corelaţională

• Corelația nu este echivalentă cu cauzalitatea.

Cercetarea experimentală

• Permite stabilirea cauzelor comportamentelor.
• Presupune efectuarea unui experiment, manipularea unui factor și ținerea constantă a altor factori.

Cercetarea acţiune

• Este o metodă utilizată pentru a rezolva probleme la nivel de clasă, şcoală sau alt mediu.
• Vizează îmbunătăţirea imediată a practicilor educaţionale.

Profesorul-cercetător

• Profesorii își pot desfășura propriile studii.
• Utilizează metode precum observarea participanților, interviuri și studii de caz.
• Pot crea strategii de intervenție bazate pe rezultatele studiilor.

Cercetarea cantitativă şi calitativă

• Cercetarea calitativă implică obţinerea de informaţii prin metode descriptive (interviuri, studii de caz etc.).
• Cercetarea mixtă combină diferite metode de cercetare.

Bibliografie

• Negovan, V. (2006)
• Santrock, J.W. (2018)

Sistemul psihocomportamental al elevului în activitatea de învăţare

• Factorii învățării în şcoală (cognitivi/noncognitivi)
• Personalitate şi învăţare în mediul şcolar/academic
• Factorii cognitivi (mecanismele de prelucrare primară și secundară a informaţiilor)
• Factorii noncognitivi (mecanismele de stimulare şi energizare, personalitatea)

Actul învăţării

• Motivație
• Perceperea materialului
• Achiziţia (codarea cunostintelor)
• Stocarea (reținerea în memoria de scurtă sau de lungă durată)
• Reactualizarea (recunoașterea, reproducerea)
• Generalizarea (transferul cunoștințelor în situații noi)
• Performanța (punerea în practică a cunoștințelor)
• Feed-back-ul (obținerea unor cunoștințe despre rezultatele învățării)

Implicarea mecanismelor cognitive în învăţarea şcolară

• Perceperea/Receptarea materialului
• Înțelegerea și relația
• Fixarea în memorie („stocarea”) informației
• Utilizarea informaţiilor și operarea transferului

Perceperea/receptarea materialului de învățat în şcoală

• Exersarea
• Planificarea pașilor explorării câmpului perceptiv
• Cautarea elementelor relevante ale obiectelor din câmpul perceptiv
• Interpretarea adecvată a atributelor obiectelor

Înţelegerea, condensarea informaţiei în concepte, noţiuni, legi, principii

• Utilizarea cunoştințelor anterioare
• Utilizarea unui material variat
• Crearea de oportunități pentru manipularea obiectelor
• Aplicarea noţiunilor la rezolvarea unor probleme practice
• Inducere de situații problematice

Stocarea și actualizarea cunoștințelor în învățarea școlară

• Prezentarea unui material clar
• Inventarierea informațiilor în legătură cu obiectivele lecției
• Repetarea şi accentuarea informaţiilor importante
• Solicitarea elevilor de a reproduce prin parafrază informatione
• Testarea scurtă
• Obisnuirea elevilor să se pună singuri întrebări

Utilizarea informațiilor și transferul lor în condiții apropiate de cele de la lecție sau într-un context nou

• Întrebarea elevilor dacă au înțeles problema
• Vizualizarea problemei prin desene
• Încurajarea diferitelor unghiuri de abordare a problemei
• Sugerarea unor soluții
• Solicitarea elevilor de a explica pașii reali de rezolvare a problemelor
• Răspunsul rapid necesar pentru a evita dezaprecierea și pierderea interesului
• Recurgerea la imaginația elevilor

Mecanismele de stimulare și energizare a activităţii de învățare în şcoală

• Nevoi de stimulare (mediu bogat în stimuli)
• Nevoia de competență
• Nevoia de apartenență
• Nevoia de atenție
• Nevoia de realizare
• Nevoia de autoactualizare

Motivație

• Stabilirea unor scopuri specifice și bine precizate
• Evitarea asumării riscurilor extreme
• Pregătirea pentru asumarea unor riscuri rezonabile
• Conștientizarea unor strategii motivaționale

Motivaţia intrinsecă a învăţării

• Implicarea elevilor în activităţi care cer efort
• Oferirea de probleme interesante
• Stimularea modalităţilor originale de abordare a problemelor

Stimulente motivaționale

• Cunoaşterea rezultatelor
• Recompensa şi pedeapsa
• Cooperarea şi competiţia
• Afirmarea propriei competențe
• Trezirea curiozităţii pentru activitate
• Responsabilizarea elevilor în diferite sarcini
• Solicitarea fanteziei

Optimum motivaţional

• Subaprecierea dificultăţii sarcinii duce la submotivare
• Supraaprecierea dificultăţii sarcinii duce la supramotivare

Afectivitatea

• Educarea elevilor în discernământul și autoaprecierea
• Adaptarea aşteptărilor elevilor la capacitățile lor
• Atitudini de încredere şi valorizare pozitivă
• Evitarea comportamentelor imprevizibile și inechitabile.
• Competiţie individuală spre cooperare
• Neutralizarea anxietăţii, timidității şi discomfortului afectiv

Atenţia

• Mișcarea în clasă, utilizarea gesturilor și contactul vizual
• Caracteristici ale vocii (variații în funcție de temă, adaptare la elevi)
• Alternanţa utilizării canalelor senzoriale (vizual/auditiv prin alternanţa prezentării materialelor cu lectura)
• Utilizarea unor fraze speciale
• Utilizarea exemplelor memorabile.
• Schimbarea activităţilor şi ritmului desfăşurării activităţilor
• Gestionarea interacţiunii cu elevii prin activitatea în grupuri.

Voința

• Asigurarea raportului optim între dirijare şi respectarea independenţei
• Antrenarea treptată în sarcini de dificultăţi crescânde
• Confruntarea elevului cu bariere externe/recompensa efortului
• Combinarea activităţilor cu obiective diverse
• Recurgerea la discuţii şi dezbateri pe tema importanţei voinţei

Comunicarea și limbajul

• Oferirea de informații specifice
• Utilizarea contextelor pentru autocunoaştere, cunoaştere, reglare şi autoreglare, relaţii sociale, atitudini şi valori
• Receptarea mesajului: • Capacitatea de recepţie (integritatea organică, pregatire etc.) • Particularităţile emisiei (intensitate, formă) • Zgomote/interferente în canalul de transmisie

Limbajul

• Precizia termenilor utilizați
• Mijloacele de expresivitate lingvistice și extralingvistice (intensitatea, accentul, intonaţia, timbrul, frazarea, topica, organizarea temporală)
• Utilizarea mijloacelor extralingvistice (gestica, mimica, postura)

Motivația de a învăța în școală

• Modelul TARGET (Task, Autonomy, Recognition, Goals, Evaluation, Time in Class)
• 4 condiții de bază pentru ca strategiile motivaționale să aibă succes
• Strategii de încurajare a motivaţiei (Construirea încredetrii, obiective clare, autocomparare, Modelarea rezolvarii problemelor)
• Valoarea intrinsecă (Legături la interesele elevilor, curiozitate, faceti activitatea atractiva, folositi noutatea și familiaritatea)
• Valoarea instrumentală (conexiuni, stimulente si recompense, activitati autentice)
• Întrebare: „ce trebuie să fac pentru a reuşi?”
• Facilitarea răspunsurilor, crearea unui produs final.
• Reducerea accentului pe competiție și note.
• Modelarea motivației de a învăța
• Profesorii să facă parte din clasă

Temperamentul

• Relația dintre achizițiile școlare și temperament
• Extraverții lucrează mai bine în școala primară
• Introverții lucrează mai bine în învățământul superior
• Elevii cu nivel înalt de anxietate lucrează mai bine în medii calme

Aptitudinile

• Antrenarea elevilor în diferite activități
• Cultivarea interesului pentru activități variate
• Fructificarea valențelor extrașcolare
• Corelarea aptitudinilor cu alte atitudini

Valorile și atitudinile

• Învățarea valorilor morale și exprimarea atitudinilor corespunzătoare

Şcolile care promoveaza dezvoltarea caracterului elevilor

• Conduse de adulți fermi și sensibili
• Orientate pe simboluri, slogane, ceremonii
• Discipline clare
• Implicate în educație școlară de calitate
• Preocupate de problemele tinerilor
• Deschise spre ajutor, consiliere și sprijin

Încurajarea formării identităţii şi dezvoltarea stimei de sine

• Modelarea rolurilor adulților
• Sprijinirea elevilor în a-și găsi resursele
• Sprijinul pentru a avea încredere în sine
• Evitați comportamentele subiective
• Comentarea punctelor tari

Încurajarea încrederii în sine a elevilor

• Valorizarea și acceptarea eforturilor elevilor.
• Crearea unor condiții fizice și psihice de siguranță.
• Clarificarea standardelor de evaluare
• Orientare spre autoevaluare
• Implicarea în activitatea de autoevaluare
• Evitați comparațiile distructive și competiția
• Încurajați responsabilitatea pentru comportamentul propriu

Copiii și elevii cu cerințe educative speciale (CES)

• Nevoi speciale de educație (Tulburări specifice de învățare, dizabilități, supradotari)
• Adaptarea curriculară
• Cerinţele educaționale speciale
• Adaptarea specificului curriculumului național la nevoile specifice ale elevului
• Prevenirea şi reducerea inechităţii
• Eliminarea prejudecăţilor

Dificultăţile de învăţare, Termeni (OM 3124/2016)

• Categorii specifice de necesităţi educaţionale
• Caracteristici ale unor dificultăţi de învățare (întârzieri , perturbări, aspect intelectual, emoţional, senzorial)
• Adaptare curriculară : aspecte tehnologice, de predare, conținut

Tulburări specifice de învățare (TSI)

• Dislexia
• Disgrafia
• Discalculia
• Caracteristici ale tulburărilor specifice de învățare referitoare la funcțiile cognitive

Copii supradotați

• Caracteristici (Inteligenta peste medie, talent superior)
• Standarde de admitere în școli
• Criterii/exigențe specifice
• Recomandări pentru încurajarea creativității/stimulare a potențialului creativ
• Preocupări (Izolarea socială, Plictiseală, Nivel ridicat de performanță)

Diversele situaţii educaţionale şi interacţiunile sociale ale elevilor

• Diversitatea elevilor în mediul educațional
• Diferențe de gen, statut socio-economic, cultural, generaționale
• Culturi individualiste vs. Culturi colectiviste
• Statutul socio-economic (SES) • Grupuri sociale și interacțiuni sociale, • Interacțiuni sociale în clasă și în școală
• Influențe asupra mediului educațional • Varietăți ale caracteristicilor și trăsăturilor sociale ale elevilor
• Atitudine, valori, comportamente sociale şi emoționale • Interacțiunea dintre profesor și elevi și personalul didactic • Elevii ca lideri

Influența familiei asupra dezvoltării elevilor

• Rutina zilnică
• Monitorizarea activităților extrașcolare
• Modelarea atitudinilor față de învățare
• Exprimarea aşteptărilor înalte, însă realiste
• Sprijinirea progresului școlar
• Încurajarea cititului, scrisului și conversaţiilor în familie
• Influența mediului și a atitudinilor părinților
• Simptome generale - efecte ale abuzului sau neglijării copilului
• Întârzieri fizice / psihice
• Regresie (la etape anterioare de dezvoltare)
• Comportament neobișnuit cu adulții
• Schimbări la nivelul stimei de sine.
• Declin școlar
• Probleme de comportament
• Lipsa de interes

• Managementul clasei

• Managementul învățării
• Caracteristici ale sălilor de clasă
• Obiectivele managementului clasei
• Atitudini, valori şi comportamente sociale
• Interacțiune profesor-elev și comportamentul reciproc
• Crearea unui mediu pozitiv pentru învăţare
• Abordare bazată pe soluții
• Obiectivele gestionării clasei • Modalităţi de gestionare a clasei • Principii pentru implementare • Tipuri de activități de prevenție.
• Măsuri de sprijin recomandate • Sancțiuni posibile
• Rolul CPEV

Educație online

• Obiective de training
• Diferențe între cursanţi
• Cunoștințele anterioare ale cursanţilor
• Mediul înconjurător (constrângeri tehnice, factori culturali, constrângeri pragmatice) • Integrarea informațiilor sonore și vizuale • Recuperarea şi transferul cursanţilor în exemple şi exerciții • Principalul multimedia în e-learning: include atât cuvinte cât şi grafică, atenție la material relevant dintr-o lecţie • Principiul coerenței în e-learning: păstrarea lecției neaglomerată, evitarea adăugării materialelor care nu sprijină obiectivele instrucționale, evitarea sunetelor, imaginilor sau cuvintelor irelevante • Principiul personalizării în e-learning: utilizarea unui stil conversaţional, segmentări, pre-training • Învăţare colaborativă susţinută de computer: implicarea în echipe, folosire instrumente sincrone/asincrome, instrumente pentru a susţine scopul instruirii
• Folosirea e-learning-ului în învățământul superior
• Rolul corpului profesoral
• Strategii pentru gestionarea atenției
• Sentimentul de comunitate.
• Factori care pot afecta învăţarea
• Mituri despre educaţia online
• Cele mai bune practici pentru predarea online (stabilirea aşteptărilor, ritmul cursului, luarea deciziilor)